1. About the specializations and qualifications for which adult vocational training providers have the right to issue nationally recognized graduation certificates for university studies RO

 

1. Re-accreditation of doctoral schools in Romania: observer considerations RO

 

After checking by sampling of the List of Specializations and Training for which there are Occupational Standards approved according to the law (Annex), we have found that the occupations are registered in COR 2018, so there are all the legal conditions that a graduate must fulfill in order to be classified in such a specialization – such occupation, including level of training, ie levels 5-8 or equivalent (ISCED) level, with the related skills and requirements. Training is to be done by a provider of training (universities, private training providers, confessional providers, etc.).

1. We need to clarify first of all what we mean: qualification, specialization or refinement. The current Romanian higher education system has a special component for qualification: short-term education, bachelor, master and doctorate, with precise rules established by Law 1/2011. The actual qualification and title obtained is established by the Ministry of Education, usually at the license. Minimum duration, skills, competences, etc. precisely established by the COR and the curricula and disciplinary records, conditions regarding de quality of the training and the status of the educational provider and the minimum conditions guaranteeing the quality of the training. There are procedures for accreditation and re-accreditation for the education provider. If the number of graduates does not meet the requirements of the economy is another story. In order to meet the labor market, the legal system has the professional master’s tool that can ensure the flexibility of the system, depending on the labor market needs. For any education provider for qualification through university studies, the law is applied, starting with checking the supplier’s ability by certifying it by a quality assessment structure. It follows that most private training providers are now excluded, not fulfilling the last condition. There are other issues, such as the difference between a middle-class dancer (where I have not found the job description) and a high school dancer.
2. Legal provisions oblige, for certain professions, regular training. We give only two examples: medicine and education for higher education (and for middle ones but there is another analysis, another level of organization and capabilities of the trainer). These periodic refinements are now provided by higher education institutions either by master or by training courses Looking at the master: Even in this situation, we often find ourselves in strange situations: a polytechnic organizes courses for improvement – excellence for medicine, or a master in economics enrolls graduates from polytechnics, etc. In our current system, our personal services – group 8 (hotels, restaurants … transport … are included in group 3 social sciences, business and law and in subgroup 3.1 economy … is included in subgroup 3.4 where we find and the “universal” “management” and the “lucid” field of “marketing” that we find, at least in the program name and in other areas far removed from field 3 (engineering, military, sport, health, etc. see anc.edu.ro/uploads/images/legislatie/isced_2011_unesco_en_final.pdf page 74 (Attention, we strictly refer to the master where it is debatable if the provider has training capabilities, hence repeated refusals or discussions on accreditation in the ARACIS commissions). there needs to be a clearer regulation of the organization of the enrollment to a professional master and depending on the content of the program, but we also have clear legislation for organizing improvement – excellence courses and for issuing diplomas.
3. On training (improvement / excellence) courses: they are organized in order to an update of the knowledge of a program which is already going on (in which case the curriculum must also go from the curriculum for the qualification) or an accumulation of knowledge that adds to the qualification already acquired to be in accordance with technical progress. (in this case it is necessary to start from the description of previously acquired qualifications and the new qualifications that need to add only certain skills, competencies etc. The advantage of this form is the short duration and the lower cost, until the direct e-learning that occurs which is subject to the restrictions in paragraph 2. And this form is subject to the restrictions of Law 1/2011 on accreditation of the training provider.
4. Specialization courses / lifelong learning: formal, non-formal and informal.

For forms of formal education, we have Law 1/2011 which from art. 230 regulates this form but the general criteria for higher education regarding the authorization / accreditation of trainers are those in the body of the law. An exception would cancel the principles of higher education. se in the body of the law. The exception would be especially the authorization of trainers. It is unlikely that a non-university structure can meet the conditions of human and material resources, especially those on its own or attracted information base, especially since this type of training is sporadic, it is not continuous and the investments are high value and time for the strength of a Ltd. company, an administrative or other public associations or structures. It is equivalent to setting up a new university. Or the issued diplomas in this case come in addition to / update the diplomas already issued.

It is necessary to discuss in advance some key hot spots that are not explicitly regulated unitarily but in a sectoral way. Training programs of specialization, lifelong learning is especially specific and must be created according to the situation of the graduate’s beneficiary.

1. Occupational insurance system: We consider that professional insurance houses should be discussed with regard to the minimum conditions they will impose on the quality of the workforce used by the user to ensure the quality, security, etc. standards. regarding the products / services that will be produced. As each insurance house has its own principles and we do not have a comprehensive coverage legislation, conditions will need to be formulated on a case-by-case basis through abilities, requirements, etc. clearly established by the issued document. Especially because of the speed of technical progress. Starting from here, there should also be a system for evaluating the trainer (at least in terms of the training base and the quality of the trainers), validating the curriculum / disciplinary records and examining the graduates. The issued documents do not equate to the qualification certificates not having a sufficiently general character.
2. Quality assurance system. Like above
3. Similar labor protection insurance structures
4. Structures for guarding and preventing fires idem
5. Other structures with the role of advising the beneficiary’s activity. This issue must be regulated in principle, in our opinion the initiative must start from the beneficiary and then be included in the education system compatible with the training at 5-8 levels of education and the solutions should be determined on a case-by-case basis. The decision level can be at the Ministry of Education and at the same time at line ministries.
6. Starting from the realities confronted by Romania, in time from 1990, huge public funds were disbursed from the state budget or from European funds to structures (ministries, agencies, institutes, etc.) that were spent without control, without verifying the finality of the courses or the reality of the training. As an example: a few months of retraining / retraining organized by work directions, which, through the diplomas issued, give the same quality guarantees and employment rights as a bachelor’s degree in a physiotherapy faculty, clearly unrealistic. Redistributing these funds to the academic or equivalent structures will generate real convulsions given the large number of trainers, providers of training that remain without work, especially as the motivation will be that without their work  will increase the unemployment for which were created the deprivation of large professional categories of insurance conditions for access to the labor market, especially since the university system is neither prepared nor willing to take over these activities. The large number of structures listed in Law 1/2011 after Art. 342 et seq. I am convinced that they are unable to meet the conditions of the same law on the forms of university education specified in the same law and the allocation of funds for this purpose is questionable.

Similar for a family doctor who uses digital techniques for investigation and treatment. Hence the need to clarify the training system for training trainers.

Add as a problem to “personalize” teaching by using e-learning technology, where the curriculum, discipline sheets, learning staffs, etc. may be developed by a robot, the “handing over” of the examination being done by the student, or by working in the virtual space, where a construction engineer can plaster a wall in various situations simulated by the examiner. Such a system, operable in a few years (already there is a multitude of online courses!) requires large funds that cannot really have private safeguarding structures such as LLCs, associations, etc.

This includes non-formal and informal training that has a start-up in law 1/2011 but has not yet been developed on a unitary basis, and information on these systems is sequential, difficult to access. The beginning of legislation is in Law 1/2011 art. 340 and the following. An unlicensed but existent example in real life: a qualified chef can become cook I, II, III, a specialist in culinary art. But in a kitchen, through the division of labor, some become queens, grills, aperitifs, desserts, etc. without diplomas, only recognized by colleagues and employers as such.

CONCLUSION: the specializations and training for which the providers of adult vocational training have the right to issue national recognition certificates for university graduates are those in the COR for suppliers who meet the conditions of Law 1/2011 on the authorization and accreditation of higher education providers – level 5-8

 

 

 

Re-accreditation of doctoral schools in Romania: observer considerations

 

Many of the objections I have been able to convince are in the ARACIS positions. In fact, the materials are on the ARACIS shoe, how the evaluation will be done, etc.

But: from here to science

– we do not have a definition of a doctoral school, except for the Law 1/2011. Or, we have only a regulation / administrative system stated in the law (we do not have a bureaucratic part to discuss). Our Senate priest said that a home in education starts from the roof. First, we have PhD leaders who prepare doctors who become teachers, etc. and so on. So the administration, the system of providing the education system with staff!

– or a doctoral school, or the doctoral system is related to the schools of thought, belonging to an elitist group, not the administrative system, as many of the doctoral schools in the West have turned. We have a Vienna School that also gives a PhD in Viennese universities for the education or vocational system, but the Vienna School is a group of people who have a philosophy, a head and a queue in science, and not a membership in an administrative system.

– so we have to start regulating with the definition of a doctoral school as a particular system, a science research. I do not insist, but here comes the philosophy of the doctoral school, what its members are looking for? Not how many doctors we have. Not the administrative system of conditions to become a doctor, a doctoral supervisor, … to us only quantitative conditions How many Romanian doctors are well known in the world? What philosophy did we promote? But we have Gusti’s School in world-class sociology. What are the Doctoral Schools in Social Sciences do now? which is the purpose of their research? And here’s the construction. If a candidate wants to join a doctoral school he joins her philosophy, her action, her research. We bring doctoral students how we manage to get them, budget or paying, and everybody “looks” for what the doctoral supervisor understands. But it does not harmonize even the themes in the field, much less the accounting or the management or the economy. Such an approach is impossible now, the interests are too great. There should be two systems in parallel: the administrative one for the system and the research one, each with its rules. Law 1/2011 succeeded in introducing the notion of research doctorate, but it did not complete it. The life pressure requires professors or doctoral degrees for promoting on a post, and then everyone remains in postponing the restructuring.

– Even the Westerners are not far from this thinking, but they have funding in fundamental research, researchers and doctoral students. What fundamental researches do we have in most areas? Roentgen, Rugina, Stoleru, Manoilescu, and we are getting pretty tired today. I spent a lot but I did not manage to impose original ideas recognized as Romanians, and I left them in co-operation. Since 2001 we have a research on tourism, but without Greg Richards, ATLAS and Tilburg would not have been read by anyone and the report searching on Internet to me – Greg is about 1-50.

The rest is the ARACIS methodology that will be adjusted after practical application. That’s why it’s the first the self-evaluation planned, to see what irrefutable interests are.

 

 

 

Despre specializările și perfecționările pentru care furnizorii de formare profesională a adulților au dreptul de a elibera certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare

După verificarea prin sondaj a Listei specializărilor și a perfecționărilor pentru care există Standarde Ocupaționale aprobate în condițiile legii (Anexa) am constatat că ocupațiile sunt înscrise în COR 2018, deci există toate condițiile legale pe care un absolvent trebuie să le îndeplinească pentru a fi încadrat într-o astfel de ocupație, inclusiv nivel de pregătire, respectiv nivelurile 5-8 sau nivel echivalent studii superioare (ISCED), cu abilitățile și cerințele aferente.  Pregătirea urmează să fie făcută de un furnizor de formare profesională (universități, furnizori privați de formare, furnizori confesionali etc.).

1. Trebuie să clarificăm la ce ne referim: calificare, specializare sau perfecționare. Sistemul actual de

învățământ superior din România are o componentă specială pentru calificare: învățământ de scurtă durată, licență, master și doctorat cu reguli precise stabilite prin Legea 1/2011. Calificarea efectivă și titlul obținut este stabilit de Ministerul Învățământului, de regulă la licență. O durată minimă, abilități, competențe etc. precis stabilite prin COR și Planurile de învățământ și fișele disciplinelor, condiții privind statutul furnizorului de învățământ și condițiile minime care garantează calitatea formării. Există proceduri de abilitate și reacreditare a furnizorului de educație. Dacă numărul de absolvenți nu acoperă cerințele economiei e altă poveste.  Pentru a veni în întâmpinarea pieței muncii sistemul legal are modalitatea masterului profesional care poate asigura flexibilizarea sistemului, funcție de nevoile pieței. muncii Deci pentru orice furnizor de educație pentru calificare prin studii universitare se aplică legea, începând cu verificarea abilității furnizorului prin certificarea lui de către a structură de evaluarea calității. Rezultă că majoritatea furnizorilor privați de formare sunt acum excluși, neîndeplinind ultima condiție. Rămân și alte probleme, de exemplu diferența între un dansator studii medii (unde nu am găsit descrierea meseriei) și un dansator studii superioare.

2. Prevederi legale obligă, pentru anumite meserii perfecționări periodice. Dăm numai două exemple: medicină și educație pentru studii superioare (și pentru cele medii dar e altă analiză, alt nivel de organizare și capabilități a formatorului). Aceste perfecționări periodice sunt acum furnizate de instituții de învățământ superior fie prin master fie prin cursuri de perfecționare Privind masterul: Chiar în acestă situație, ne găsim de multe ori în situații ciudate: o politehnică organizează cursuri pentru medicină, la un master în economie se înscriu absolvenți de la politehnică etc. În sistemul actual, la noi, serviciile personale – grupa 8 (hoteluri, restaurante…transport…) sunt incluse în grupa 3 științe sociale, afaceri și drept, iar din subgrupa 3.1 domeniu economie… este inclus la subgrupa 3.4 unde găsim și domeniul ”universal” ”management” și pe cel lucitor, ”marketing” pe care le găsim, cel puțin în denumirea programului și în alte domenii depărtate de domeniul 3 (inginerie, militar, sport, sănătate etc. v http://www.anc.edu.ro/uploads/images/legislatie/isced_2011_unesco_ro_final.pdf pag 74 (Atenție, ne referim strict la masterul unde e discutabil dacă furnizorul are capabilități de formare, de unde și repetate infirmări sau discuții la acreditare în comisiile ARACIS). Ar trebui o reglementare mai clară privind organizarea înscrierii la master profesional și funcție de aceasta la conținutul programului. Dar avem legislație clară și pentru organizarea cursurilor și pentru eliberarea diplomelor.

Privind cursurile de perfecționare: fie se dorește o actualizare a cunoștințelor unui program deja parcurs (și în acest caz Planul de învățământ trebuie să plece de la planurile cursurilor absolvite pentru obținerea calificării) fie o acumulare de cunoștințe care se adaugă calificării deja obținute pentru a ține pasul cu progresul tehnic. (în acest caz trebuie să se pornească de la descrierea calificărilor obținute anterior și calificările noi care trebuie să se adauge numai anumite abilități, competențe etc. Avantajul acestei forme este durata scurtă și costul mai mic, asta până la apariția direct e-learningului care se supune restricțiilor de la pct. 2. Și acestă formă se supune restricțiilor Legii 1/2011 privind acreditarea furnizorului de formare. E de analizat și discutat sistemul paralel de autorizare inclus în legea 1/2011  începând cu art. 340 față de cel universitar. Autorizăm o casă de cultură să pregătească / perfecționeze medici, ingineri etc?

3. Cursuri de specializare/învățarea pe tot parcursul vieții: formală, non formală și informală.

Pentru formele de pregătire formale avem Legea 1/2011 care de la art. 230 reglementează această formă dar criteriile generale pentru învățământul superior privind autorizarea / acreditarea formatorilor sunt cele din corpul legii. O excepție are anula principiile învățământului superior. Excepția este mai ales la autorizarea formatorilor. Este puțin probabil ca o structură de alt tip decât cel universitar poate îndeplini condițiile privind resursele umane și cele materiale, mai ales cele privind baza informațională proprie sau atrasă, mai ales că acest tip de formare este sporadic, nu are un caracter continuu și investițiile sunt mari ca valoare și timp pentru forța unui SRL, asociații sau structuri publice administrative sau de alt tip. Echivalează cu înființarea unei noi universități.  Ori diplomele eliberate vin în completarea / actualizarea diplomelor deja eliberate.

Se impune, discutarea în prealabil a câtorva puncte cheie fierbinți care nu sunt reglementate explicit unitar ci sectorial. Programe de formare de specializare, învățare continuă sunt mai ales specifice și trebuie create pe situația beneficiarului absolvenților.

1. Sistemul de asigurări profesionale: considerăm că trebuie discutat cu casele de asigurări profesionale privind condițiile minimale pe care le vor impune privind calitatea forței de muncă folosită de utilizator pentru asigurarea standardelor de calitate, securitate etc. privind produsele/ serviciile care se vor produce. Cum fiecare casă de asigurări are propriile principii și nu avem o legislație global acoperitoare, de la caz la caz se vor formula condiții care trebuie acoperite prin abilități, cerințe etc. clar stabilite prin documentul eliberat. Mai ales dat fiind rapiditatea progresului tehnic. Pornind de aici ar trebui să existe și practic un sistem de evaluarea a formatorului (cel puțin sub aspectul bazei formative și a calității formatorilor), de validare a Planului de învățământ / fișe discipline și de examinare a absolvenților Documentele eliberate nu echivalează cu certificatele de calificare neavând un caracter suficient de general.
2. Sistemul de asigurări de calitate. Similar ca mai sus
3. Structurile de asigurare a protecției muncii similar
4. Structurile privind paza și prevenirea incendiilor idem
5. Alte structuri cu rol de avizare al activității beneficiarului.

Această problemă trebuie reglementată principial, în opinia noastră inițiativa trebuie să pornească de la beneficiar și apoi inclusă în sistemul de învățământ compatibil cu formarea pe nivelurile 5-8 de învățământ, iar soluțiile să se stabilească de la caz la caz. Nivelul de decizie poate fi la Ministerul Învățământului și concomitent și la ministerelor de linie.

1. Pornind de la realitățile cu care s-a confruntat România în timp din 1990 s-a ajuns la distribuirea de uriașe fonduri publice de la bugetul de stat sau din fonduri europene către structuri (ministere, agenții, institute etc ) care au fost cheltuite fără control, fără verificarea finalității cursurilor sau realității formării. Exemplific cu cursuri de masaj prin Direcțiile de Muncă pentru reconversie / recalificare de câteva luni care, prin diplomele eliberate, dau aceleași garanții de calitate și drepturi de angajare ca o diplomă de licență a unei facultăți de fizioterapie, clar nerealist. Redistribuirea acestor fonduri către domeniul universitar sau echivalent va genera adevărate convulsii dat fiind numărul mare de formatori, furnizori de formare profesională care rămân fără obiectul muncii, mai ales că motivația va fi creșterea șomajului pentru care au fost creați și privarea unor largi categorii profesionale de asigurarea condițiilor pentru accesul pe piața muncii, mai ales că sistemul universitar nu este nici pregătit nici doritor să preia aceste activități. Numărul mare de structuri listate în Legea 1/2011 după art. 342 și următoarele dă convingerea că acestea nu sunt capabile să îndeplinească condițiile aceleiași legi privind formele de învățământ universitar specificate în aceiași lege iar alocarea de fonduri în acest scop este discutabilă.
2. Economia 5.0 Despre impactul economiei 5.0 sunt puține studii și mai ales planuri de adaptare a formării universitare la aceasta, deși IoT, comunicațiile 5G sunt deja prezente și în România. Dăm un singur exemplu pe care îl cunosc bine: ghidul de turism. În economia clasică meseria de ghid de turism nu este tocmai bine definită în legislație dat fiind multitudinea abilităților și cerințelor implicate. Un absolvent de ECTS nu poate fi ghid de turism întrucât nu are abilitățile unui absolvent de istorie, de geografie sau de sociologie, deci necesită niște cursuri de specializare. Un absolvent de limbi străine are nevoie și de tehnicile de turism formate prin ECTS etc. Pregătirea unui ghid este de tip continuu funcție de destinațiile spre care se îndreaptă. Din economia de 4.0 deja are pe monumente logouri tip QS scan care dau pe telefonul mobil datele oficiale privind obiectivul, iar multe destinații oferă deja tururi digitale. În economia 5.0 ghidul se va transforma întâi în animator pentru a crea îngreună cu turiștii (co-creație) ”amintirea” acestora iar mai apoi în asistent psiholog / psihiatric care asigură contactul turistului cu ființele umane, și le descarcă de stresul acumulat în lumea digitală din cauza cantității uriașe de informație din universul multidimensional în care lucrează… Cum se formează un ghid pentru anul 2022 și mai ales cum i se certifică apartenența la meserie, contractul de muncă, asigurări, pensii etc. Credem că pe lângă o calificare de bază va fi nevoie de multitudine de specializări și formări continue atestate prin documente diferite care în set să asigure angajatorul și turistul că posesorul lor este ”calificat”.  Formarea unui ghid la o Casă de cultură…! Și așa viața absoarbe numai câteva procente din absolvenți!

Similar la un medic de familie care utilizează tehnici digitale pentru investigare și tratament. De aici nevoia clarificării sistemului de validare a formatorilor de formare.

Adăugați ca problemă ”personalizarea” predării prin folosirea tehnologiei prin e-learning, unde Planul de învățământ, fișele de disciplină, marțialele etc. pot fi dezvoltate de un robot, ”predarea” examinare fiind făcută de acesta oral, scris sau prin probe de lucru în spațiul virtual unde un inginer constructor poate tencui un perete în diverse situații simulate de examinator. Un astfel de sistem, operabil în câțiva ani (deja există o multitudine de cursuri on line!) necesită fonduri mari de care nu prea pot dispune structuri private de salvgardare gen SRL-uri, asociații etc.

Aici intră formarea non-formală și informală care are un început de legiferare în legea 1/2011, dar care nu a fost încă dezvoltată unitar la nivel de economie, iar informațiile privind aceste sisteme sunt secvențiale, greu accesibile. Începutul de legiferare este în Legea 1/2011 art. 340 și următoarele. Un exemplu nelegiferat dar existent în viața reală: un bucătar calificat poate ajunge bucătar I, II, III, specialist, maestru în artă culinară. Dar într-o bucătărie, prin diviziunea muncii unii devin ciorbari, grataragii, specialiști în aperitive, deserturi etc. fără acte, doar recunoscuți de colegi și de angajatori ca atare.

CONCLUZIE:   specializările și perfecționările pentru care furnizorii de formare profesională a adulților au dreptul de a elibera certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare sunt cele din COR pentru furnizorii care îndeplinesc condițiile Legii 1/2011 privind autorizarea și acreditarea furnizorilor de formare superioară – nivel 5-8

 

Reacreditarea școlilor doctorale în România: considerații observatorii 

 

Multe din obiecții, cu care am reușit să conving se găsesc in pozițiile ARACIS. De fapt materialele sunt pe calapodul ARACIS, cum se va face evaluarea etc.

Dar: si de aici spre știința

– nu avem o definiție a școlii doctorale, cu excepția celei din Legea 1/2011. Ori, și în lege avem numai o reglementare / sistem administrativ ( nu avem pe ce sa discutam partea birocratica) Spunea preotul nostru din Senat că o casă în educație se începe de la coperiș. Întâi avem conducătorii de doctorat, care pregătesc doctorii care devin profesori etc. etc. Deci administrație, sistemul de asigurare a sistemului educațional cu personal.

– ori o scoală doctorală, sau sistemul de doctorat e legat de școlile de gândire, apartenența la un grup elitist, nu sistemul administrativ, cum s-au transformat și multe din școlile doctorale din vest. Avem Școala de la Viena care dă si doctorate în universități vieneze pentru sistemul de învățământ sau profesional, dar școala de la Viena e un grup de oameni care au o filozofie, un cap și o coadă în știință și nu apartenența la un sistem administrativ.

– deci trebuie sa înceapă reglementarea cu definirea școlii doctorale ca sistem cu cap si coada, de cercetare in științe. Nu mai insist, dar de aici apare imediat care este filozofia școlii doctorale, ce caută membrii ei? Nu câți conducători de doctorat am. Nu sistemul administrativ de condiții pentru a deveni doctor, conducător de doctorat,… la noi cantitativ. De câți doctori romani s-a auzit în lume? Ce filozofie am promovat? Dar avem Școala lui Gusti în sociologie de ținută mondiala. Școlile doctorale din științe sociale ce fac? care e scopul cercetării lor? Și de aici vie construcția. Dacă un candidat vrea să se alăture unei scoli doctorale se alătură filozofiei ei, acțiunii ei, cercetării ei. Noi aducem doctoranzi cum reușim sî-i adunam, prin locuri bugetare sau cu plata și fiecare “cercetează” cam ce se înțelege cu conducătorul. Dar nu se armonizează  nici măcar temele din domeniu, cu atât mai puțin conta cu management sau economie. O astfel de abordare este imposibilă acum, interesele sunt mult prea mari. Ar trebui doua sisteme în paralel: cel administrativ pentru sistem și cel de cercetare, fiecare cu regulile lui, Legea 1/2011 a reușit să introducă noțiunea de doctorat de cercetare, dar nu a finalizat-o. Ori presiunea vieții cere profesori sau diplomă de doctor pentru post și atunci toata lumea rămâne la amânarea restructurării.

– Nici vesticii nu sunt departe de aceasta gândire, dar au finanțare în cercetarea fundamentală, cercetători si studenți doctorali.  La noi ce cercetare fundamentala in majoritatea domeniilor? Roentgen, Rugina, Stoleru, Manoilescu și la prezent ne cam împotmolim.  Am cheltuit mult dar nu am reușit sa impun idei originale recunoscute ca romanești și le-am lăsat în cooperare, Din  2001 avem cercetarea pe turism, dar fără Greg Richards, ATLAS si Tilburg nu ar fi citit-o nimeni iar raportul de mesaje spre mine – Greg este cam de 1-50.

Restul este metodologia ARACIS care se va ajusta după aplicarea practica. De asta e întâi autoevaluarea sa se vadă ce interese nerefuzabile apar.